Pentru cineva familiar cu termenii medicali si cu bolile, "sindromul Tourette" reprezinta o disfunctionalitate mostenita ce se caracterizeaza prin momente repetate in care persoana afectata se manifesta scotand diferite sunete sau avand ticuri incontrolabile. Uneori aceste sunete evolueaza in cuvinte sau fraze, putand deveni in timp din ce in ce mai complexe. Intamplator, Sindromul Tourette este si numele primului efort solo al lui Cheloo.
Pornind de la semnificatiile titlului,
s-ar zice ca albumul intruchipeaza rezultatul
unor actiuni necontrolate.
Contrar aparentelor, realitatea
e tocmai pe dos, rezultatul
lasand sa se intrevada o miscare gandita
minutios in cele mai mici detalii. Construit
dupa traditionala reteta Parazitii
(slefuita pana aproape de perfectiune),
materialul arata o maturiate superioara
oricarui produs al acestora. De sub adapostul
bolii, Cheloo isi
permite luxul de a spune
lucrurilor pe nume, chiar daca o
face de dupa perdeaua caterincii,
metaforelor sau a jocurilor de cuvinte.
Politicul, socialul, ironia extrema, umorul
negru, constiinciozitatea, realitatea
cotidiana - ST le are pe toate.
Primele simptome
scot la iveala un discurs
amuzant, adresat cu precadere
minoritatii gay: "La risc, intreb
asa, sa vad cat esti de dur/ Daca statu-ar
fi condus de-un poponar te-ai fute-n c*r?"
Desi abia depaseste un minut, dincolo
de sonoritatea cuvintelor si de
persiflarea indusa, versurile
releva anumite mesaje
subliminale: "Direct funebru sunt
un nimeni celebru/ Averea mea-i umorul
meu negru/ Exagerez intotdeauna tot ce
fac exagerat/ De fapt, acum asculti un
track tras pe blat/ Saracia omoara gandurile,
rupeti randurile/ Nu pe noi ne
asteapta scandurile/ Combinand
in cap drogurile poti sa mori
ranjit/ Iar lumea te va tine
minte fericit." [...] "Multumesc
pantalonilor care mi-au sustinut p**a".
Melodia eponima titlului ofera un instrumental
antrenat punctat din loc in loc de un
sample de nai. La nivel liric,
observam elementele
caracetristice unui manifesto
personal bazat pe "o sama de cuvinte"
bine alese + intepaturi "subtile"
indreptate catre scena muzicala romaneasca
sau catre minoritatea sexuala mai sus
amintita: "Nu fi reticent ca popa
pe invers/ Nu-i de bine daca stai/ Te
arzi in c*r n-ajungi in rai...".
Includerea lui Guess Who
pe refren se dovedeste de bun augur, el
reusind sa creioneze bine conceptul din
spatele LP-ului: "Probabil ca acum
Cheloo vrea sa verse / Toate spurcaciunile
nebagate-n alte piese / Treaba
refuleaza mai presus de
interese / Cred ca intre timp
a-ncetat sa-i pese".
In continuare, cateva piese conceptuale
mentin ridicat interesul
ascultatorului. Dupa principiul
"haz de necaz", Manifestari cronice si Propaganda iresponsabila (cu Raku & DJ Dox)
fac radiografia unei societati
bolnave guvernata de non-valoare,
prostie si incultura: "Calare pe
dric trasmit ritmic; e momentul critic
literar/ Lovesc la cap ca bata-n neolitic/
Toti alearga-n sens opus fara puls pe
un sens impus care nu duce-n sus / E un
drum ce trebuie spus, tre' sa
te prinzi daca nu esti mintal
redus / Iau totu-n ras, dus, e
ca la circ: unii-ncearca sa-si
refaca viata pe mIRC" (Manifestari cronice)
[...] "Dupa cum vezi,
i-adevarat, / Niciodata n-am sunat / Ca
Adrian, avorton în c*c*t".
(Propaganda iresponsabila). Peisajul e intregit de catre Definitia 23378,
o dedicatie - binevenita -
pentru pseudo-clasa politica
romaneasca si incompetenta ei
catacterstica: "Statul e un aparat
de supt care ne suge/ Impozit pe impotenta,
pe rezistenta/ Impozit pe existenta/ Impozit
pe cana de apa/ Impozit pe tipete dac-ai
stat capra/Rad cu dintii
stransi, dar stii, ma seaca. E o
viata de hamster, labirint
fara cer/ Poti sa fii curat ca
lacrima si sa mori de cancer / Semianalfabeti
in fotolii, viseaza victorii / P**a mea,
suntem condusi de molii".
Trecand peste o noua satira (Strangeti bucile), ajungem la Daca eram, o teorie a meseriilor, unde Cheloo
insira paleta larga a posibilitatilor
de implinire profesionala din Romania.
Functia cu cea mai mare cautare pare a
fi cea de functionar CNA: "Daca eram
labar ereditar munceam la CNA / Si ma
sinucideam punctual pe piesa asta".
Si daca tot suntem la
capitolul CNA, trebuie amintit
si asaltul asupra Vecinului (meu) Pilif,
membru marcant ai acestei
institutii. Problema viciilor este dezbatuta
apoi alaturi de Bitza pe track-ul ales
pentru promovarea albumului.
Titlul ei e pe cat de simplu pe atat de
graitor: Vicii. Concluzia la
care s-a ajuns vine prin intermediul refrenului
cantat de Bitza spune ca: "Fara vicii,
am fi doar niste roboti..."
Parazitii se reunesc in formula completa pentru Reactii adverse si fac o treaba mai buna decat pe Irefutabil. In timp ce Cheloo mai trimite cateva injective catre CNA, Ombladon
se axeaza mai mult pe umorul negru dand
cateva lovituri decisive manelistilor.
Un "hidden track" de final trateaza
relatiile intersexuale dand cateva sfaturi
folositoare. Probabil ca multa lume
ar cataloga aceste sfaturi
drept misogine, dar eu as zice
ca sunt (doar) la locul lor.
Prin ST, Cheloo nu numai ca s-a autodepasit, ci a aratat ca e in pozitia de a demonstra cum se face hip-hop de calitate. Si-a expus perspectiva asupra lucrurilor intr-un mod sincer si fara retineri, ceea ce e foarte bine. Faptul ca majoritatea cut-urilor sunt scurte e mai degraba un plus decat un minus. Interludiile omise intentionat in randurile de mai sus sunt la de asemenea binevenite. La capitolul minusuri ar fi faptul ca unele melodii par neterminate, iar, uneori parazitul mai da pe langa beat. Despre instrumentale trebuie spus ca functioneaza in general bine, cu vreo doua mici exceptii. Infuzia turntablista adusa de catre DJ Dox prin cele doua contributii ale sale "pune osul" la cresterea standardului. Alegerea recenzentului lipseste dintr-un motiv bine intemeiat: nu ma pot opri asupra unei piese anume, sunt mai multe care mi-au atras atentia.
Articol preluat de pe http://www.4elemente.ro/recenzii/cheloo-sindromul-tourette-105.html
Info pe #hiphopdinromania: https://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/06/cheloo-sindromul-tourette-2003.html