“Fiul risipitor” este un alt album care a atras atentia in 2010. O alta atentie indreptata deci catre label-ul Hades Records care este “vinovat” de lansarea unui numar impresionant de materiale, mai ales in 2010. Dupa cum spuneam, albumul “Fiul risipitor” este unul din ele. Munca pentru acest material a inceput in primavara anului 2007, iar prima piesa scrisa a fost “Noiembrie 64”, astfel incepand si colaborarea cu Keri, care ia oferit lui Butch un numar imens de beat-uri (circa 150), dupa cum insusi Butch spunea. Desi pare o perioada indelungata de munca, Butch nu a “dormit” in aceast timp, in 2008 alaturi de Dagga (trupa din care face parte alaturi de Dj Undoo, Ozo si Ghismo) scotand un album oficial (“Inima tare”) si “Mixtape-ul pierdut”. Cu Aliosha se pare ca a tras 4-5 piese si exista posibilitatea ca aceste piese sa vada “lumina zilei”. De asemenea conform spuselor lui Butch, se pare ca in viitorul apropiat se va ivi si un EP solo, iar pentru albumul “Fiul risipitor” s-au tras in jur de 40 de piese, doar 23 regasindu-se pe produsul final. Inainte de a vorbi insa de piesele de pe album, tin sa precizez ca “Fiul risipitor” a fost lansat in data de 11 aprilie 2010, iar scopul lui a fost si este unul benefic. Initial il puteai avea in format digital (cadou) daca achizitionai un tricou (valabil cred si momentan), iar acum, odata cu iesirea albumului in format fizic, banii stransi atat din vanzarea de albume cat si cei stransi din vanzarea de tricouri se vor duce catre liceul Liceul Stefan Cel Mare din Grigoriopol, Transnistria. Afla mai multe detalii despre acest lucru pe Hades Records si Noii Golani.
Butch care se ocupa doar de texte (neavand o pasiune speciala si neimplicandu-se in productii) a descris acest album ca pe o carte (de povesti). Albumul (precum o carte), incepe cu “Prefata”. Piesa este produsa de Keri (14 din cele 23 de piese fiind produse de el), la platane il gasim pe DJ Undoo si vocile aditionale ii apartin lui Alexandru Toma. Acest album contine 23 povestiri diferite, iar “Prefata” este una din ele si citand din “prefata”, “this is the story of a story teller” (aceasta este poveste unui povestitor).
Se trece imediat la piesa ce poarta numele albumului (“Fiul risipitor”), la un ton mai optimist, la o speranta, la fel cum citeaza refrenul: “In orice soare ce apune, e unu ce rasare, In orice ploaie e un foc ce arde, In orice zi asteapta-te sa vina o noapte, La orice 10 lacrimi, zambeste, macar o data frate...”.
“Andrei si frica” este cea de-a 2-a piesa care a promovat albumul, beneficiind si de un videoclip animat. Este povestea lui Andrei (personaj real pentru Butch, dar poate fi si un pseudonim pentru multi, povestea din aceasta piesa fiind un eveniment des intanit la noi in mod special). Este vorba de un copil batut de tata ce astepta “ziua in care va putea pleca […] zicand mai e putin si o sa plec si nu o sa ma mai vezi nicicand”. Piesa reprezinta o alta realitate cruda des intalnita, un subiect asemanator il intalnim pe “Efectul boomerang” (albumul “Cuvintecevindeca”, Cedry2k).
Ortega este un alt producator intalnit pe acest album, ocupandu-se de 5 dintre piese. “Lumina rosie” este una din ele. Luana este personajul principal al acestei piese, dand spatiu fanteziei ascultatorului, naratorul aratand scena de dragoste intre Luana si un baiat cu mult mai tanar decat ea. Bineinteles, “lumina rosie”si “lacrimile Luanei” pot trasa in mintea ascultatorului o imagine clara a evenimentului.
“Arme” (produsa de Keri) a fost lansata sub format single digital in august 2009, fiind prima piesa oficiala ce promova acest album. Pe piesa il intalnim din nou pe colegul lui Butch de la Dagga la platane (vorbesc bineinteles de Dj Undoo) dar si un invitat de calibru in underground-ul de peste ocean, Freestyle de la The Arsonists (trupa ce a reusit sa “sparga” Billboard-ul american). Titlul duce in eroare: “Tu te asteptai sa iti vorbesc de arme, eu iti vorbesc de dragoste cu inima in palme”.
Se intrece pe sine insusi Butch cand vine vorba de naratie pe piesa “Casa de carton”, iar de aceasta data, titlul nu duce in eroare, piesa (fara refren) vorbind despre un simplu cersetor ce asteapta sa infrunte iarna si “ultima noapte”.
Daca in prima parte a albumului, tonul era unul optimist, “Femeie tanara” la fel ca si “Casa de carton” are un ton pesimist. Iar daca piesa “Casa de carton” vorbeste despre un cersetor in frigul iernii, “Femeie tanara” (cu Nimeni Altu’ ca invitat si Ortega la productie) vorbeste despre femeile ce aleg calea cea mai dificila (si onorabila) pentru a infrunta greutatile vietii alaturi de copii. Ea, “n-are inca 25”, “baiatul are 7, fetita are 5” apare in viziunea lui Butch: “palida, lipita, ambii au parasit-o, gravida inca, Si nu mai stie nici sa rada, si nici sa planga, Stie doar munca, tristetea din privire nu stie sa o ascunda, Clientii ii arunca bacsis pe masa, Ii ia zambind amar, gandindu-se la cine o asteapta acasa, E inca frumoasa, barbatii inca o vor, Ea zice: "Mai bine singura pana o sa mor!", iar in viziunea lui Nimeni Altu’ “e frumoasa cand rade si cand ofteaza sau plange, Un suflet ca al ei nu mai gasesti la multe romance, Chiar daca o duce greu e amuzanta mereu, Zice cand da drumu la calorifer: "Hai semineu!" Si e isteata foc, nu sta pe loc deloc, Strange banii de la serviciu plecand la noul job, Tot ce conteaza pentru ea e sa ramana sanatoasa, Doar ca sa implineasca un vis numit "cea mai frumoasa casa", Si face tot pentru copii, e sacrificiul suprem, Pentru femei ca ea inchin cu-ai mei cu respect cand bem!”.
“Cantecul lui Charlie Chaplin” reprezinta o serie de dorinte exprimate de Butch: “da-mi Doamne banii lui Becali”, “da-mi Doamne sa fiu justitia”, “da-mi Doamne curul lui Cosmina” sau “l-as mai dori pe Copos o noapte la un poker” fiind cateva dintre dorintele lui Butch care l-ar ajuta sa traiasca in pielea altuia, la caterinca macar.
Dupa cum spuneam la inceputul recenziei, “Noiembrie 64” a fost facuta in 2007. Beat-ul (din punctul meu de vedere, bineinteles) este unul din preferatele mele din lista de productie ale lui Keri. Cati dintre voi nu au intalnit acel personaj nebun (la propriu in majoritatea cazurilor)? Cati dintre voi nu au auzit vorbindu-se despre un astfel de personaj ca cel din “Noiembrie 64”, batut de un destin crancen, caruia “Nevasta i`a murit nascand
Da` i`a lasat o fetita si i`a crescut,palida mica,bolnava de frica”, dar “P`aia mica a pierdut`o, A umblat prin spitale, Ce se`ntampla? ce are? Nimeni nu stia,`nu`i raspundea la nici o`ntrebare”? Bineinteles, acesta fiind personajul “lui Butch” iar personajul de care vorbeam mai sus nu trebuie sa aiba neaparat aceasta poveste.
Pe “Putred” il intalnim din nou pe Dj Undoo (de aceasta data nu doar la platane dar si la productia muzicala). Ii intalnim si pe Kioru (la chitara electrica) si pe colegul de trupa de la H8, Aliosha, la microfon. Pe Aliosha cu siguranta il stiti datorita piesei “Categoria grea” (Parazitii). Putred in cazul de fata este “sinonim” cu “anfetamine,iarba, curve in vitrine, sistemul, stirile de seara…”. Putred in cazul de fata este bineinteles la figurat exprimata si in DEX: 2 fig. (despre stări si lucruri, medii sociale) Care vădește decădere economică si morală.
Din nou pe beat-urile lui Ortega, Butch nareaza. De aceasta data insa despre “Minciuna”, despre cauzele si efectele ei. Intrebat deseori (de prieteni) care este piesa sa preferata de pe acest album (si indecis fiind) a raspuns intr-un interviu ca daca ar fi sa puna o piesa pe repeat aceasta probabil ar fi “Minciuna”, “deoarece da de gandit”.
“Epoca ruginii” este insa fara drept de contestare piesa mea preferata de pe acest album. Cu Dj Undoo atat la platane cat si la productie, la fel ca pe “Putred” il intalnim si pe Kioru la chitara acustica. Ceva in plus instrumentalului este oferit de Stefan Muresan la chitara bass, iar Serafim exprima perfect conceptia de epoca a ruginii si un Praetor in conditii perfecte pe un refren de nota 10. Inconjurati de tehnologie si probleme, piesa este un idemn la revolutie, la trezire la realitate, iar epoca ruginii este echivalenta cu epoca rusinii. “In timp ce noi ne inconjuram cu metale devenim fiinte simple ne-am pierdut in cautare de comori,instinctele mor si se nasc
monstrii ispitele capata forme ciudate in foc si te prind in capcana lor de fier si betoane si te tin luminat de un ecran si neoane ratacind,lanturi si ceasuri au e ruginit au ramas lipite de piele suflete au oxidat si ele; Uite cum se ascund bancherii in citadele dar sunt goi dupa perdele inchinandu-se puterii […] Doar haosul nu e sintetic ,se aproprie momentul cat sa mai reziste imperiul Am auzit cum clocoteste infernul Pregateste-te sa cada guvernu', pregateste-te sa cada guvernul” (Serafim).
Cu bariere intre comercial si underground si cu tot mai multi (mc-i) pregatiti sa accepte compromisuri, Butch defineste “MC”-ul din visul sau (“mc-ul din visul meu e mort in Piata Libertatii […] mc-ul din visul meu este asasinat de surzi […] mc-ul din visul meu nu canta mai mereu, de multe ori asculta…”) si “mc-ul din visul tau” (“mc-ul tau e lins in cur de multi […] mc-ul din visul tau viseaza topul […] al tau face orice din ochii lumii”).
Ramane Ortega la productie si pentru “Luana”, personaj intalnit deja in piesa “Lumina rosie” (produsa tot de Ortega). Aflam ca “dansa, asta facea in fiecare noapte”, “are 27, si el avea doar 18 jumate”, dar aflam inca de la inceput ca “pe masa la urgenta, Luana-i moarta”.
“Apostrof” e o versiune mai metaforica si mai profunda a “epocii ruginei”, o piesa fara refren ce prezinta in 31 de versuri ceea ce se intampla in jurul nostru: “unii vor sa fie rupti, in timp ce altii vor sa rupa” […] “Pierduti, cantam doar pentru surzi” […] “Rece, lumea face din frica lege, Arunca cu noroi in tot ce nu-ntelege” […] “Vorbim intruna, dar cine sa asculte? […] Nu stim, ca viitoru-i putred”.
Daca in septembrie, pe albumul “Plecat definitiv” al lui axes, cei doi “Scriu in nopti albe”, de aceasta data, pe acest album cei doi sugereaza ca (“decat sa intelegi”) “Mai bine simti”. Valabil atat pentru mine care incerc sa disec acest album prin aceasta recenzie care scrisa dupa o alta ascultare poate fi interpretat altfel de fiecare data prin multitudinea de metafore dar si imbinarea lor cu argoul traditional, prin povestile scrise de Butch insusi si imaginatia fiecarui ascultator…
“Des” e inca o melodie armonioasa, caracterizata prin autodescrieri, concluzii si sfaturi. De ce “Des”? Pentru ca “des destinele-s vapoare si ce traim i-o mare, des deschidem ochii pe tarziu si doare, des viata e uragan si rar gasim salvare”.
Isi au loc in povestile lui Butch si cele despre viata in doi in melodia “Tu”, care este un mesaj pentru “ea” si conceptia unei vieti in 2 ce se apropie de perfectiune prin momente simple, obisnuite.
O alta piesa interesanta este “Dreamcatcher” cu Cristi, un coleg de-al ui Butch care de altfel este cel ce interpreteaza chitara acustica. “Dreamcatcher” este o multitudine de metafore fiind un basm in toata puterea cuvantului. (“Lumina are gust. E de fistic sau de migdale?” […] “Bine-ai venit pe soare, aici ciresele-s amare”).
Apare pe album si Maximilian, piesa in cauza fiind “Pisici negre”, iar la productie, alaturi de Keri il intalnim si pe eTas. Piesa, cu un titlu din nou metaforic, pisicile negre fiind fetele, poate preceda piesa “Tu” (ca mod de abordare, bineinteles) , iar daca Butch vorbeste despre “pisica neagra” abordabila (“ Am zis ar fi pacat sa tac si am latrat “wwooff!”Dar ea sa vezi ca nu s-a speriat, Era sa cad cand sa intors si ma intrebat: -Ziceai ceva de o cafea?”), Maximilian insa vorbeste despre “pisica neagra” mai greu de abordat (“ei nu-i place inghesuiala, ma tine la distanta” […] si poti sa-ti iei adio de la alte vizite, nu stiu de ce te mira ca nu imparte zambete”).
“Stiu” face parte din “seria optimista” (“chiar daca ai avut o zi mai proasta, lasa […] zambeste cand viata are zimti”).
“In numele tatalui” (un remix al piesei se gaseste pe albumul lui Praetor, “Nomad”) face referiri la relatia tata-fiu din mai multe puncte de vedere: “Eu sunt tatal de esti si tu ia-ti fiul si imbata-l cu viul din tine”, “Si il vei scrie tu cand n-oi mai fi, Gandindu-te la Tatal si Fiul si sfintii Lui copii”.
Iar daca albumul incepe precum o carte cu “Prefata”, se incheie cu “Postfata”. Ambele au aceleasi versuri.
Eu insumi “declar nula” aceasta recenzie, si sincer e inutila (utila doar pentru promova acest album). Dar cu siguranta precum celelalte albume “rep” scoase in Romania in ultima vreme, nu a vandut un numar exagerat de unitati si tot rar intalnit in Romania, incasarile sunt benefice unui liceu. Personal, cumparand acest album (pe care il aveam deja ciordit de pe internet), sunt constient ca am facut o fapta buna cu ajutorul lui Butch. Recenzia reprezinta o interpretare dupa un anumit numar de ascultari, care dupa cum am mai spus, e personala si care in anumite cazuri se poate schimba, deoarece e greu sa povestesti povestile…acest album “se simte”.
Melodiile preferate de pe album:
* ”Noiembrie 64”
* “Epoca ruginii”
* “Pisici negre (cu Maximilian)”
Nota: (9,5)
Toate detaliile tehnice despre album le gasesti accesand http://www.hiphopdinromania.org/2011/02/butch-fiul-risipitor-2010.html.
Si va invit sa cititi toate recenziile pe forumul HipHopDinRomania accesand http://hiphopdinromania.nice-forums.com/hip-hop-romanesc-f3/recenzii-t21.htm. Asteptam pareri si critici.