După primul deceniu de rap românesc, undeva la tv sau radio se putea auzi în continuare hip-hop. Se intra încet încet în era internetului. La sfârșitul anilor 90’, începutul anilor 2000, un nou label încerca să se facă auzit. Anul 2001 mai era și anul albumelor nelansate, Puya nu reușea să lanseze “Până la capăt în felul meu” și 1-Q Sapro retrăgea de pe tarabe “Greu ca o bombă”, sau anul EP-urilor dacă ne gândim la Deceneu, “Operațiunea monstru”, Da Hood Justice, “Născut pentru asta” sau R.A.C.L.A. cu “Pătratul roșu”. Era perioada aia în care Paraziții făceau campania anti-playback cu piesa “Shoot yourself / Împușcă-te”. Și tot pe-atunci, prin underground umbla mixtape-ul celor de la Facem Records. Nu o aveai dacă n-aveai internet sau prieteni cu acces la www. Vorbim de acum 12 ani, erai obișnuit cu ce auzeai la tv. Acum mai mult de un deceniu pe când era foarte greu să te faci auzit dacă nu aveai pile. Gândește-te că dacă acum știi de Ais The Chef sau Rappa, pe atunci ei aveau trupe (Dogmatic și respectiv Delanord) de care nici în ziua de azi poate nu știi. Nervoși, plin de dume și cu tehnica ce vroia să însemne multe rime pe secundă, Facem lansa mixtape-urile de care spuneam mai sus cu piese de afară (necomerciale bineînțeles, freestyle-uri exclusive și piese. Nu a durat mult până la primul album oficial C.T.C. la Roton din 2005. Iar de atunci și până azi, Facem Records a știut să ofere publicului ce vrea în cel mai cinstit mod. Vlad Dobrescu la platane oferă câte un mixtape, DOC a oferit 2 albume oficiale și 2 mixtape-uri și Deliric un album oficial.
Momentan, Deliric se pregătește pentru un nou album și moda cere un mixtape. Iar Deliric oferă. Deși ego rap-ul nu e plăcut de toți fiind sinonim cu aroganța (dar care MC nu se crede cel mai bun?), Deliric se uită și în jur. A oferit varianta instrumentală a albumului “Inspecția tehnică periodică” și a dat o șansă celor ce vor să se afirme. Avantaj Deliric, avantaj celor ce vor să se facă auziți. Pe “Delicatese” întâlnim deci și pe Pietonu’, EyeKon, Dadi, Rareșhh și Vlad Flueraru. Iar dacă îi alegi pe cei mai promițători din subsolul rap-ului, e clar că rezultatul e unul bun.
Deși n-am pornit de la premisa că acest material e un mixtape, e nevoie să explic că ce iese de pe “Delicatese” poate fi antrenament sau distracție. Greu de înțeles, chiar dacă în urmă cu mai mult de un deceniu aceeași oameni ofereau deja mixtape-uri. În 2013, mixtape pentru mulți încă înseamnă “piesă pe un negativ preluat”, “instrumental furat” sau “nu compilație dar nici album”. Eu am explicat deja definitia mixtape-ului, iar “Delicatese” e exemplu perfect de mixtape, structurat cum trebuie, cu Vlad Dobrescu la platane. Pe lângă instrumentalele celebre de afară s-au folosit și beat-uri exclusive de la Silent Strike, Raz One sau Deliric însuși sub preudonimul Jupiter. Tot în România anului 2013 Deliric este acuzat că nu deține drepturi asupra instrumentalelor folosite, deși în epoca internetului, să asculți mixtape-ul ori îl downloadezi ori îl asculți pe youtube,iar în ambele cazuri vezi specificată sursa negativului. Să intru în legi de copyright chiar nu ar avea sens, cei ce au habar cât de cât despre asta, știu deja cum se procedează.
Cu acest mixtape Deliric a atras atenția fanilor (are vreo 183 de mii pe facebook) asupra lui. A atras atenția asupra noilor MC care au participat la acest proiect, iar pe youtube drepturile de autor asupra instrumentalelor s-au aplicat deja automat. Mai pe scurt, Delicatese e sinonim cu afacere. Că e rău sau bine, rămâne la atitudinea ficărui ascultător să aprecieze asta. Conform lui Deliric au fost 10000 în seara lansării pe www.porcporc.com de unde puteai lua gratis mixtape-ul. Același loc îți “oferea” materialul în ediție limitată pe o casetă ce “ascunde” un usb de 4 gb ce conține și piesele de pe Delicatese. 100 de bucăți la 60 de RON (un total de 6000 de RON) și întrebarea multora asupra drepturilor de vânzare, deși sunt sigur că dacă le-ar di vândut goale stick-urile, s-ar fi epuizat cu același succes.
Și după 695 de cuvinte ar cam trebui să vorbesc și despre muzică, deși se pare că e partea cea mai controversată, împărțind ascultătorii în 2 baricade, pro și contra. Poți contesta textul, personal mă plictisește rap-ul cu glume, nu vreau să ascult Vacanța mare pe beat, dar ocazional dau chiar bine, iar metafora e soră cu rap-ul de când mă știu. Nu aș putea face o analiză la fiecare piesă în parte dar încă de la “Porc și miel” se dă lecție de flow. Următoarea piesă care îmi atrage atenția e “Problema” cu AFO desi nu înțeleg de ce e numit freestyle. O piesă simplă ca “Alu pigus” a reușit să bage în ceață fanii cu retard, descoperind enigma din titlu sau faptul că versurile lui Nwanda sunt din piesa “Poezie de stradă” (B.U.G. Mafia) și aici mă refer la “Mi-am dorit sa fac asta că altceva n-a fost / Și vreau să fac și bani din asta că altfel n-are rost”. Probabil următoarea descoperire ar fi instrumentalul produs de Salaam Remi. Nu ar fi de mirare dacă mulți s-ar regăsi în versurile lui Kazi de pe “Zile similare”, piesă pe care Deliric pare în plus, deloc în temă și pe aceeași lungime de undă cu Kazimir. Nu pe strofă.
Legat de fanii/rapperii cu retard spun și ei (Nwanda/Deliric/Pietonu) pe “Metal”. La fel și “100 de linii”. Unde DOC nu e doar la atac (pentru mc-ii slabi) dar și pe defensivă.
Dacă au descoperit pasajul din “Alu pigus”, cu siguranță au descoperit și pasajul lui Stres din “Pentru fiecare” și cu aceeași ocazie, după ani și pe EyeKon.
Ceva divers în sfârșit de la Deliric pe “În legea mea”, cu siguranță o piesă care poate intra lejer pe album dar o găsim pe mixtape, amintindu-ne ca rolul unui mixtape e și acela de a face ce vrei fără presiuni sau de a da piese care nu intra pe materialele oficiale.
Din păcate adevărul (nu cel absolut bineînțeles) se reflectă în piesa “Sunt dobitoc” unde DOC și Deliric recunosc că au fani dobitoci și iar ne întoarcem la primul mixtape Facem Records și la celebrul “prefer să am 1000 de fani care să mă înțeleagă decât 10000 care să n-aibă habar de ce spun” (am încercat să redau din memorie).
Oarecum mi-a venit în minte Cumicu (piesa “Vorbele rănesc adânc” de pe albumul “Un nenorocit”): “Si sunt mulți care susțin că mă cunosc / După ce mi-au învățat trei piese pe de rost”.
Concluzia? Un material strategic, perfect pentru fanii care au mereu nevoie de ceva nou de la artistul preferat. Oferit gratis, ești liber să îl savurezi și să îl refuzi dacă nu îți place fără să țipi că ai fost înșelat. Pentru că “Delicatese” înseamnă s. f. (Mai ales la pl.) Aliment fin, ales (îndeosebi prăjituri și specialități culinare). – Din germ. Delikatesse. dar atenție la argou, că poate fi și s. f. (prst.) orice practică sexuală deviantă, costisitoare, greu de obținut de către clientul unei prostituate. Iar aici “am dat pâine” pentru cei ce sunt anti în momentul de față.
ATENȚIE (Disclaimer): Nu trebuie să fii de acord cu părerea mea asupra acestui material.
RECÉNZIE, recenzii, s. f. Prezentare succintă (la apariție) a unei opere literare sau științifice, cu comentarii și aprecieri critice. – Din germ. Rezension, it. recensione.
Faptul ca baietii de la CTC au descoperit cu ceva timp in urma ca au si fani cretini mi se pare la fel de lipsit de importanta cum mi se par descoperirile atat de dramatice ale fanilor, in versurile anumitor piese. Din moment ce populatia pamantului e, in mare parte, formata din cretini nimic din ce am citit in acest articol nu e suprinzator. Am cunoscut gramezi de fani care analizeaza si reanalizeza versurile unei piese pentru a-si putea crea impresia ca au ceva in comun cu autorul. Majoritatea sunt semi-retardati si nu au inteles pana acum ca acest stil muzical nici macar nu li se adreseaza...
RăspundețiȘtergerePun punct aberatiilor si ii multumesc lui Deliric pentru mixtape-ul pe care ni l-a oferit moca. Calul de dar nu se cauta la dinti dar as vrea sa spun doar ca am fost dezamagit de calitatea sunetului. La mixtape-urile de la Doc am intalnit aceeasi problema. Nu ma pricep la procesul din spatele acestor mixtape-uri asa ca nu pot trage concluzii.
Egorap sau nu, le multumesc baietilor pentru ca exista si ca ne ofera in continuare materiale cu care sa ne delectam simturile.