La sfârșit de mileniu Da Hood Justice în ofensivă.
Tot în underground poposim, de data aceasta cu cei trei de la Da Hood Justice. Naighba, Sub 0 sau Ducke Plutoniu și, nu în ultimul rând, Stoe Toxxic. Vă sunt cunoscuți, mai mult ca sigur, ei făcând parte din primul val de formații care s-au lansat și au creat o nouă modă în rândul liceenilor: moda rap. Cât de curând vor lansa "Sfârșit de mileniu" și Suppa Figurant, probabil noi succese ce vor face ravagii printre tinerii însetați de muzica străzii, a realității.
Cu aceasta ocazie, am încercat să stau de vorbă cu Stoe Toxxic, unul dintre membrii formație.
Cum ați fost primiți la lansarea primului album?
- Unii erau susceptibili la rap-ul românesc. Pe atunci, publicul era restrâns și cei care cunoșteau, ne-au primit așa cum ne așteptam. Alții, la caterincă. Ca și acum, de altfel.
Și cum vă împăcați cu cea de-a doua categorie?
- Noi facem muzică pentru cei care vor să asculte muzică rap, nu facem muzică de cocalari. Unii ascultă și habar nu au de fenomenul underground.
Ce înțelegeți voi prin fenomenul underground?
- Chestia asta nu este pentru toată lumea, ci pentru o categorie restrânsă. Promovăm acest fenomen prin ceea ce facem și, în primul rând, nu este un stil comercial, în care să te pierzi numaidecât. Comercialul e banal! Fenomenul underground pornește de la modul cum te îmbraci, cum gândești, cum mănânci și cum te porți.
S-a întâmplat ca din cauza muzicii voastre să aveți conflicte cu diverse categorii sociale?
- Nu. Nouă, cel puțin, nu ne-a ajuns nimic la urechi. Asta nu înseamnă că toată lumea este mulțumită. Poate sunt mulți cei care ne contestă, dar toate aceste chestii nu ne interesează.
Ce șanse au numeroasele formații de rap care vin din urmă?
- Apar și or să dispară majoritatea, pentru că nu sunt posibilități materiale, iar producătorii nu vor decât bani. Trebuie să fii comercial, ca să se ocupe de tine.
Dar ce părere aveți de modul în care a evoluat rap-ul la noi?
- E din ce în ce mai bine. S-a adăugat experiența, iar publicul a început să audă vorbindu-se atât despre rap-ul românesc, cât și despre cel american.
Am tot auzi vorbindu-se despre o asemănare între rap-ul românesc și cel francez. Ce părere aveți?
- Într-adevă! Ca popor, avem origini apropiate, dar din punct de vedere al muzicii, nu-i nici o asemănare.
Ați încercat prin muzica vostră să schimbați mentalitatea oamenilor?
- Poate, prea puțin. În general, ne adresăm oamenilor care știu despre ce-i vorba. Pe primul album am fost mai profunzi, ne ocupam mai mult de social. Acum abordăm aceeași temă, dar din alt punct de vedere.
Care credeți că sunt cauzele marginalizării rap-ului românesc la televiziune și radio?
- Asta chiar devine un semn de întrebare. Unii spun că din cauza limbajului, dar nu toate piesele sunt obscene. Se acordă întâietate comercialului, iar pe noi...
Care este motivul pentru care dance-ul este mai cerut și mai bine primit decât rap-ul?
- Dance-ul este o muzică lejeră, nu trebuie să depui efort ca să o asculți. Oricum, a fost și moda techno și a trecut... Rap-ul are șanse să rămână, pentru că este într-o continuă mișcare și dezvoltare.
Toți cei care cântă rap, spun că sunt băieți adevărați, de stradă. Chiar așa?
- Pe mine mă roade o problemă. Acum câțiva ani, când puținii rap-eri făceau show în discoteci, unde erau toți cei care se dau "bagabonți" acum?
Unde erau ei atunci, nu știu. Rămâne o întrebare fără răspuns? Cert este că acum sunt destui. Oricum, trecem peste asta și mulțumim fomației Da Hood Justice pentru acordarea interviului.
Simona BERECHET
Foto: Emil Pipa